Din ciclul: Voi intelectualii aţi fost, noi maneliştii vom fi sau trista poveste a muzicii de la cântecul magilor, la romanţa uşoară şi de aici mai departe la hiturile lui VV.
“O clipa cu tine mă simt fericit…/Ce ai făcut cu mine de m-ai zăpăcit…/
Să te iau în braţe, să te am aproape…/Nu m-aş sătura de dragostea ta”*…
Ascult lalele-manele, frumosele mele manele,
Sorbind cu jind din paharul keep walking**, un vis frumos:
Se făcea că eram îmbracată într-o rochie bleu ciel,
(mătase, lycra, perle, cristale swarovsky),
Încălţată cu cele mai glamuroase sandale albastre,
(toc cui, stiletto, 15 centimetrii, made in Italy)
Purtam o poşetă Armani de, mii şi mi de parai,
Pe umarul drept, prospăt trendy-fancy tatuat
În stânga, cu un pas în urma mea, EL, de Vito, copilul minune
Vorbea la telefon cu prietenul Guţă:
“Să moară duşmanii mei” , răsuna hitul verii,
Prin ferestrele termopanate ale turnuleţului cu totul şi cu totul de aur
În piscină, pluteau fericite două raţe, cinci dansatoare şi câţiva porci
În faţa casei, înconjurate de body guarzi, lăutari şi pit bulli
Un număr fără de număr maşinuţe de colecţie
Dodge, Jaguar, Ferari, et caetera, et caetera, et caetera
Se făcea că eram fericiţi, spre deosebire de domnul Pruteanu
Care pierduse pariul cu limba romană
Once and for ever
Păi ce credea domnul profesor,
Poporul ascultă muzică bună,
Nu emisiuni răsuflate sau Traviata de Verdi, lailailailalala
“cine are noroc are/lailailailalala
pune piatra şi răsare/lailailailalala
cine are noroc are/lailailailalala
pune piatra si răsare/lailailailalala
m-am născut să am noroc/lailailailalala
şi mulţi bani ca să întorc/lailailailalala
m-am născut să am noroc/lailailailalala
şi mulţi bani ca să întorc/lailailailalala”***
Ascult lalele-manele, frumosele mele manele,
Sorbind cu jind din paharul keep walking*, un vis frumos:
Se făcea că eram îmbracată într-o rochie roz ciel,
(mătase, lycra, perle, cristale swarovsky),
Încălţată în cele mai galmuroase sandale roşii,
(toc cui, stiletto, 15 centimetrii, made in Italy)
Purtam o poşetă Versace de mii şi mi de parai,
Pe umarul drept, prospăt trendy-fancy tatuat
În stânga, cu un pas în urma mea, GUŢĂ,
Vorbea la telefon cu prietenul Vali Vijelie:
Băiat versat, aseară te-am sunat,
Mi-e dor de tine, tra la la,
Tra la la, ninge iar….
Ascult manele, manele,
Frumosele mele manele,
Astăzi, 25 Decembrie, la optisprezece ani după ce
Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost împuşcaţi
Pentru ca poporul român să aibă dreptul la o viaţă mai bună (?)
În loc de epilog:
Prima oara l-am vazut life pe Luigi Ionescu, la teatrul de revista
Eram copil, alte distracţii nu erau iar parinţii mă duceau săptamanal la Constantin Tanase.
Aşa am prins gustul pentru Revoluţie şi muzică,
Dacă părinţii m-ar fi dus la biserică
Aş fi prins gustul pentru colinde.…
_______________
Atenţie pentru a asculta colindele trebuiea sa o rugaţi pe Billy Holiday să tacă:)
*Versuri Adrian Copilul Minune
**Slogan publicitar, http://www.aiga.org/content.cfm/johnnie-walker-keep-walking
***Versuri Guţă
**** Titlul unor manele semnate sau cântate de Vali Vijelie
Din bube, mucegaiuri si noroi etc…
Carmen, tocmai ai valorizat turturele de scirna sonora, ce atirna de prin difuzoare (asa ma invata, acum 18 ani, la cursuri, profu’ de filosofie, Ludwig Grunberg, vorbind de axiologie: cind vorbesti despre ceva, ii conferi valoare).
Iar tu, cu lycra, matase si sandale glamour, taman, la brat cu piticania-minune, te-ai plimbat prin curtea dindaratul culturii.
Mmmm…
Of (viata mea)!
Bogdan,
In primul rand as vrea sa stiu daca ai fost coleg de facultate cu Alina, si daca tatal tau este pictor.
Daca da, atunci ne cunoastem de acum vreo 15 ani.
Daca nu, atunci ne cunoastem acum.
Profesorul tau avea dreptate. Vorbind despre ceva ii conferim valoare. Tocmai de aceea tacerea este de aur. Nu degeaba sfintii parinti fac deseori legamantul ei.
Multumesc pentru semn.