de ciocolată,
doamna priveşte în spatele genelor coborâte într-un dialect braille
trec domni parfumaţi purtând rafinat adeneul sub haina de gală
negru tabloul vincent pralines, mint breeze and tenderness
before sunset, before sunset,
mareea fredonează aria timpului calp
amante, amanţi,
printre cearceafurile de satin urlă luna
în cheia sol
la capătul nopţii, ziua, la capătul zilei, îngheţul
ierburi prizate încâlcite în sifiliticul zâmbet al fetei cu coasa roz
sânii verzi ai istoriei picură pe calea lactee,
cerul închis deasupra noastră şi legea amorala în noi.
filozofii n-au timp de iubire,
femeile n-au timp de filozofi,
vanilla flavour, este culoarea destinului love for sale
I think that’s enough for a summer darling
Follow up:
Chocolat et vincent pralines et mint breeze and tenderness
Tania Cozianu: http://www.agonia.ro/index.php/personals/171927/index.html
Ela Luca: http://www.agonia.ro/index.php/poetry/171992/index.html
chocolat et vincent pralinés
personale [ ]
prélude avec chocolat et caetera
- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
de tania cozianu [amélie]
2006-03-18 | |
monsieur vincent îşi petrece amiezile
pe străduţele din cartierul de vest
măsoară cu ochi decenţi dunga ciorapului
centrată corect pe glezna domnişoarei marie-claire
de la magazinul de antichităţi
citeşte în treacăt afişul cu
perlele swarovski pentru şapte ani de seducţie
zâmbeşte neutru imperturbabil
e una din zilele lui bune deşi
pe rue des rive e înăbuşitor
înspre orele înserării
în chocolaterie auer e răcoare şi linişte
îşi fixează ca de obicei necruţător privirea
în ochii doamnei florence şi-n
ceafa ei albă cu zulufi răsuciţi în şerpi aurii
când îi mărturiseşte că
truffe blanche noisette sont de vrais délices pour les papilles
frumos miros a migdale şi vanilie degetele
doamnei florence iar gura ei aduce a floare carnivoră când
îşi arcuieşte inconştient limba umedă
şi topeşte un strop de ciocolată
pe buza de jos
domnul vincent întinde mâna tresare e-aşa
de cald pentru luna mai
iese. cicatricea de pe obraz oblică
pare mai adâncă iar surâsul îi atârnă lucios
şi dur ca lama unui cuţit
florence rămâne cu ochii măriţi inutil în şoaptă
votre truffe monsieur
sunt undeva şi-aştept nu nu mi-e sete
nu doare nu mi-e frig nici frică
ţi-am spus de-atâtea ori
eu sunt păpuşa cu cap de porţelan a domnului vincent
să zicem.
mă păstrează în casa cu ferestre spre răsărit
îmi taie unghiile scurt uneori îi lăsam dâre sângerii
pe obraji vincent trebuia să poarte
atunci săptămâni în şir pălărie cu boruri largi
ochelari fumurii
nu mai primea pe nimeni
odăile lui stăteau încuiate dar perfect aerisite
avea grijă să-mi încep regulat dimineţile
avec café au lait şi cutia de grenoble
creme 35% + couverture 60% de cacao et massepain aux noix
venea negreşit în vizita de noapte bună
cam la ora şoimului maltez sau a altui
film noir humphrey bogart time-show
locuiam în rue des plaisir la vremea aceea
era o primăvară
capricioasă vincent avea migrene înfricoşătoare
şi insomnii îmi povestea despre călătoriile lui
jacques cartier mă plictiseam teribil
ma belle mă striga îmi săruta braţele
pe rând până sus până mă sufocam
ieşeam pe terasă
petit louis îmi şoptea
băutura domnului e pregătită mademoiselle
pe noptieră el bea din mâinile mele
ciocolată neagră aspră fără zahăr
mâinile mele par sincere nu tremură deloc
un zvâcnet poate două nici un răgaz pentru vreo zvârcolire
numărul de telefon al lui docteur fabien
pe măsuţa din hol
genţile de voiaj în chevrolet corvette
şoferul deschide portiera din spate nici o întrebare
nici o mirare
sau vreo privire în urmă
în zece minute avionul decolează respir şuierat
strecor între buzele lui
o caprice praliné enrobé d’une couverture noire a 60%
mestecă mecanic julien capătă deodată privirea aceea fixă
lunatecă resemnată aproape
mâinile îi alunecă de pe volan
o clipă tentaţia
de-a-i slăbi nodul cravatei
de-a linge ciocolata topită pe degete
mi le şterg pe rochia ei en crepe blanche
păpuşa mă priveşte de pe bancheta din spate are ochii albaştri
nefiresc de goi
genunchii cuminţi rotunzi şi foarte strânşi
îi tresar genele îi tremură buzele sau poate că
a început să miroasă prea puternic a ciocolată şi scrum
unde e laboratorul astrologic întreb
domnul din stânga mă priveşte cu un aer
ambiguu insistent
nu ştie îmi mângâie glezna îmi face semnul acela
în podul palmei
ciocolată amară nespus de amară
plec nu întorc capul
şi număr în gând încet
nespus de încet
treptele mele
până la tine
sau până dincolo de tine
Si comentariile:
= Iar ne dai lectii de poezie si rafinament?
“unde e laboratorul astrologic întreb?”
unde sa fie, in zona unde oamenii devin zei, din imprejurimile Teotihuacanului.
Daca vrei, iti arat si o fotografie a zeului, pentru ca cititorii tai sa impartaseasca cu Amelie, bucuria degustariilor speciale.
Bowl with images of the Chocolate God
Mexico or Guatemala, 400-600, stone
CACAO AND THE CHOCOLATE GOD
Image hosting by Photobucket
sursa: http://www.nga.gov/exhibitions/2004/maya/lifeatcourt.htm
ciocolată amară nespus de amară, ca orice schimb comercial,
chiar daca, uneori, rarori,moneda arata mai mult decat artistic precum unghiile taiate scurt ca sa nu intepe ochii temnicierului de lux.
Image hosting by Photobucket
Cat despre,
odăile lui stăteau încuiate dar perfect aerisite
avea grijă să-mi încep regulat dimineţile
avec café au lait şi cutia de grenoble
creme 35% + couverture 60% de cacao et massepain aux noix
şi venea negreşit la vizita de noapte bună
cam la ora şoimului maltez sau a altui
film noir humphrey bogart time-show
nu sunt sigura ca in interiorul statuii nu era si un papirus cu povestea de mai jos:
Cacao grows in very moist tropical environments, usually under the high canopy of rainforest. Dried, roasted cacao was ground into chocolate powder and blended with chili, maize gruel, honey, and water to make the most valued beverage of ancient Mexico. Cacao beans became a kind of currency; the white shell replicas from a Maya tomb provided cash for the afterlife.
According to the Popol Vuh, the Maya creation myth that was written down in the sixteenth century, maize and cacao were both discovered when the god K’awiil hurled a lightning bolt at a mountain, breaking it in two and revealing the two plants growing inside. Cacao and maize are therefore closely linked in Maya mythology. The Chocolate God may even have been a special aspect of the Maize God, or perhaps his brother.
plec nu întorc capul
şi număr în gând încet
f o a r t e î n c e t
treptele mele
până la tine
sau până dincolo de tine
Plec, dar intorc capul si nu numar treptele pentru ca ma voi intoarce sa comentez mai departe acesta telenovela cu gust de pacat:
truffe blanche noisette sont de vrais délices pour les papilles
frumos miros a migdale şi vanilie degetele
doamnei florence iar gura ei aduce a floare carnivoră
îşi trece umedă limba peste buze un strop
de ciocolată zvâcneşte neted pe buza de jos
domnul vincent întinde mâna tresare e-aşa
de cald pentru luna mai
iese.
Raspunde-mi te rog la o umila intrebare: este vreo legatura intre vincet cu cicatrice si cel cu urechea taiata.
Cu mare drag,
Carmen
carmen mihaela visalon [18.Mar.06 17:07]
————————————————————————-
= le plaisir de vivre et d’aimer
Nu ştiu decât un singur loc unde toate acestea pot fi trăite, nu ca o poveste, ci ca o realitate inconfundabilă şi inegalabilă – este cumva între pont-des-arts şi rue saint andre-des-arts, printre galerii de artă şi chocolateries, aoclo unde niciun domn nu poate fi mai galant decât i se pretinde din ochii poetici ai fiecărei femei rafinate şi întotdeauna cochete.
Toată poezia ta este o călătorie, printre locuri, oameni, arome, am sentimentul vag că m-ai însoţit de fiecare dată în peregrinările mele şi ai simţit fiecare tresărire a pasului şi fiecare deschidere mirată de pleoapă atunci când descopeream câte un coin de beauté pe drumul meu.
Cât despre poezie, aş condensa puţin, simbolizând, aş rămâne în afara descriptivului, cumva lăsând cititorul să savureze singur fiecare aluzie de aromă.
Sunt câteva greşeli: “şeducţie” (apropo, am perceput ideea celor şapte ani de seducţie), “dinţii ascuţiţi a lui madame” – corect este “ai lui” deşi ar fi de preferat o expresie poetică nu un instrument de proză aici), evită alăturăi de genul “cu_ca(p)”.
Îmi place poemul, ştii că aminteşte puternic de “Le chocolat” cu Juliette Binoche, şi mai ştii că aştept să scrii iar cu atâta coeur d’amande despre deliciile feminine ale vieţii, nu întotdeauna en rose fiindcă uite, miroase “prea puternic a ciocolată şi scrum”. Apropo, cred că îţi place teribil nuanţa “cenuşă de trandafir”.
Daniela
Ela Victoria Luca [18.Mar.06 18:39]
————————————————————————-
= titlul
Am uitat – acte manqué? – să te rog să schimbi “et caetera” din titlu. Ceva de genul: “chocolat et vincent praliné”… Sau orice altă combinaţie care să aducă aproape de poezie.
Ela Victoria Luca [18.Mar.06 18:48]
————————————————————————-
+ farmecul discret al burgheziei
cina a fost un mare succes
orele trec
toată lumea aşteaptă desertul avec café au lait şi cutia de grenoble
creme 35% + couverture 60% de cacao et massepain aux noix
tania a inversat drumul lui Buñuel
a plecat pentru a-şi apropia o viziune spirituală a filmului noir
jacques nici măcar nu mai surâde – se întoarce acasă şi priveşte cu voluptate intimă ipocrizia burgheziei
un pas mai aproape de veşnicie
frumos poem tania
mulţumesc
Zabet Mihai [18.Mar.06 19:02]
————————————————————————-
= Ela, ma asteptam sa spui ceva despre arhetip:)))
Parerea mea este, ca Tania, sa lase titlul in toata maretia sa acronimica, pentru ca nimic nu este atat de poetic si deopotriva atat de prozaic ca “şi celelalte”.
Cat despre bucuria de a te intalni in salonul Amelie, ea este fara margini, mai ales ca si tu, si Nastia, si Silvia Caloianu marturisiti acelasi lucru: regasirea in poezia Taniei, care este PROFUND ANIMA.
Cu mare drag,
carmen
PS: Tania, iarta-mi prostul obicei de a intra in vorba cu invitatii tai, dar nu am rezistat sa nu o salut pe Doamnna de Santal:)
carmen mihaela visalon [18.Mar.06 19:23]
————————————————————————-
= MiCa şi Tania, amandes et parfum de jasmine
Nu “toate celelalte”, fiindcă Tania scrie despre ceva anume, iar personajul Vincent este neîntâmplător. Şi apoi, Amelie văzut la paris pe Champs-Elysees, este îngrozitor de altfel decât toate celelate.
Şi nu spun despre arhetipuri cât timp încă mai am timp de tăcut.
De fapt, cumva spun, printre aromele cuvintelor.
Ela
Ela Victoria Luca [18.Mar.06 19:34]
————————————————————————-
= băutura domnului e pregătită, mademoiselle
Excelent text, orice as elucubra despre el nu ar fi suficient pentru exprimarea admiratiei care m-a coplesit in acest moment… scuze pentru rima involuntara.
Iar sfarsitul incoroneaza textul si trece dincolo de el.
Hanna Segal [18.Mar.06 20:32]
————————————————————————-
= le salon du chocolat
caramel très tendre au chocolat pour les dames
et un sourire pour le monsieur
Carmen,
mai întâi m-am gândit la Chocolaterie Auer
e drept că ascultam Don McLean şi aş fi atârnat
în salonul de oaspeţi al domnului Vincent o reproducere
după un Starry night oil on canvas, de pildă
apoi desigur c-am început să gust la nimereală
meringue au chocolat
amandes grillées, caramélisées
până ce am amestecat aromele sau cuvintele
sau scenele, nu ştiu
uneori e nevoie să mă strigi tare până să mă dezmeticesc
şi să aştern totul într-o oarecare ordine..
Ela,
titlul iniţial avea noima lui
am vrut să fie puţin amăruie ciocolata asta
doar ştii gustul acela de fum şi cenuşiu şi scrum
ascuns între petale de roze
cred că nu m-am priceput îndeajuns să aleg între titlul meu şi-al tău
cum mi-ar fi cu neputinţă să mă hotărăsc
între croquet avec des pistaches et des amandes
şi caprice en couverture noire
cât despre nuanţele rafinate ale fiecărei clipiri
şi-a fiecărei emoţii de femeie,
ştiu cât îţi sunt de aproape
le cunosti prea bine din
la maison du chocolat noir et blanc
a tuturor zilelor
Hanna,
ca de obicei păstrez infinite rezerve în legătură cu textele mele
poate că de aceea am tresărit puţin când ai intrat
dans le salon du chocolat
dar dacă te-am văzut aşezându-te liniştită în fotoliul
de lângă măsuţa cu toate cuvintele trase-n ciocolată,
am respirat uşurată
şi ţi-am zâmbit frumos la plecare
Mihai,
probabil c-ai ajuns înspre seară se întunecase
dans la Rue des Rives
ai aprins o lumină şi vedeam aşa de bine tot cerul
de deasupra mansardei
şi cum e întâia oară când vii aici la mine
am să deschid cutia de chocolat au lait fourre truffe Calvados
pentru tine
şi-am să pun un Luis Bunuel
Le charme discret de la bourgeois
să zicem
sau Cet obscur objet du desire
şi cred ca ai fi, pentru o oarecare seară de sâmbată, întru-totul de acord
Tania Cozianu [18.Mar.06 23:27]
————————————————————————-
= Inevitabila poezie
Rusalka care danseaza parca poezia cu gust de cicolata fina, dar amara, “păpuşa cu cap de porţelan a domnului vincent” sau ( de ce n-ar fi asa?) o privire cu gust de trandafir intors in casa cu “treptele mele/ până la tine/ sau până dincolo de tine”. Inevitabila poezie.
cornel stefan ghica [18.Mar.06 23:34]
————————————————————————-
= manierism
Un poem “manierist” (desi deghizat) in buna traditie de secol 19 care nu pot sa spun ca nu-mi place, dar nu ma mai incanta. Sper sa nu te superi pe mine Tania ca vin asa, netam-nesam cu parerea mea pe aici la club des femmes.
Bobadil.
Andu Moldovean [19.Mar.06 01:13]
————————————————————————-
= secolul 19 dar şi mileniul 3
Andu, îţi spun cu mâna pe inima asta a mea că atmosfera redată aici este milimetric superpozabilă peste atmosfera pariziană a acestui secol. Am trăit aoclo, mă duc periodic, sunt sigură că şi în toamna asta voi regăsi la fel locurile, oamenii, colţurile de furmuseţe, străduţele, galeriile de artă, domnii rafinaţi şi elegantele demoazele, chocolateries-le, fleuristes, bouquinistes etc etc etc. Şi mai sunt convinsă că şi peste zece ani când voi ajunge, acest parfum parisien nu se va schimba, nu se va evapora. în secolul 22 nu ştiu cum va fi, dar ceva anume se va păstra.
Îmi pare rău că vin aşa abrupt să redau realităţii ce este al realităţii.
În fond, recunosc, este şi sensibilitatea mea. Am dreptul acesta, sper.
Ela
Ela Victoria Luca [19.Mar.06 01:44]
————————————————————————-
= en noir et blanc
Ela şi Andu
mi-ar fi plăcut să fi fost alături de voi cu-adevarat dans le salon du chocolat..
replicile voastre aici au fost încântătoare şi le-am savurat tot aşa cum aş fi gustat delicii de ciocolată când fină, seducătoare, amară şi neagră, când suavă şi dulce şi cu neaşteptate arome..
.. desigur că aveţi amândoi dreptate şi e foarte bine că au fost expuse aici ambele viziuni
aşa încât mie nu mi-a mai rămas decât să împart cu tine, Andu, truffe noire: crème 35% + couverture 60% de cacao şi cu tine, Ela, chocolat en couverture blanc satin
p.s. Andu, nici vorbă de supărare, se-nţelege
p.s. 2: Cornel Ştefan Ghica, mulţumesc pentru vizită.. prefer să-ţi răspund însă, pe pagina ta
Tania Cozianu [19.Mar.06 12:39]
————————————————————————-
+ A disparut inca o stea rosie, dar galbenul e pe faza:)
Tania,
Pentru ca a disparut o stea rosie, las la schimb admiratia mea si o steluta.
Comentariul este mai sus. S-ar putea sa-i mai dau amploare, dar, vai, timpul nu este prietenul meu.
Pe scurt: steluta este pentru imagine si stiinta de a impatima poezia, ca intr-o telenovela de arta cu toate ingredientele vietii: dragoste-moarte-tradare-sex-filozofie de salon-mici delicii-mari capricii-masini straine-vederi din orasul luminilor.
carmen mihaela visalon [20.Mar.06 09:02]
————————————————————————-
= felicitari !
te invidiez pentru ce ai reusit sa vezi si pentru cum ai reusit sa redai in scris ceace ai vazut
Chitoveanu Victoria [20.Mar.06 10:05]
————————————————————————-
= c’est comme ça
să spunem aşa, Carmen:
caramel cu alune de pădure bine satinate -
el, aventurier, galant, bonom, poet, diplomat, spion
ea, curtezană, cu aer febril-sauvage,
gene aplecate către umărul drept
emoţii glasate en couverture à 60% de cacao
ce este o pralină?!
eu am să-ţi spun că e miezul de migdală crocant, zdrobit
şi-nfăşurat în ciocolată
tu..
tu ai să faci un semn circular în aer şi-mi vei povesti despre
boabele de cacao crillo cu gust puternic şi cremos,
cu aromă dulce, delicată, deloc amară
apoi desenezi:
James Cook debarcat în golful Botany
1502. Columb şi boabele de cacao
Anna de Austria, Louis al XIII-lea şi ciocolata la curtea regală
Pedro Bravo şi plantaţia de cacao din Filipine
1704 şi taxele pe ciocolată ale lui Frederick I de Prusia
cafenelele florentine, veneţiene şi arta ciocolateriei
Francois-Louis Cailler, Daniel Peter şi ciocolata elveţiană
eu degust apoi
iau o muscătura mică din pralină
închid ochii
o topesc în cerul gurii uşor_
_uşor_uşor
tu iei drumul ciocolatei de la capăt
mereu de la celălalt capăt
Victoria,
dacă ai văzut şi-ai
simţit feminin-nespus în tâmple, în piept,
pe fiecare vertebră gustul amar-dulce,
c’est ça..
passion pour chocolat
Tania Cozianu [21.Mar.06 14:57]
————————————————————————-
= truffe blanche noisette
Hai sa-ti vorbesc despre grupa sangvina Amelie,
Ea canta la fereastra panselutelor de nisip,
aria morgana:
“ca eu ti-s draga, tu mi-esti drag…”
Ea sparge in dinti farfurii cumparate la licitatie,
de la cei mai vestiti UFO-logi,
desenand bratari mari in lanul de grau,
cu poalele de zapada ale rochiilor ei,
ea smulge neghina din mere,
delimitand seara XAVIER,
de serile reci de primavara,
Hei rup!, Hei rup!, BUUUM,
dincolo de cariera de piatra
e grota ei in forma de ciuta
jumatate albastra, jumatate albastra,
Amelie e urletul de lapte si miere
din cuptorul cu microunde
al iubirii pagane,
Floare cu coltii infipti in luna.
_______
Draga Tania,
Nimic nou sub luna:)
Carmen
carmen mihaela visalon [21.Mar.06 22:05]
————————————————————————-
= iata decadenta
moleseala. ornamentatie pe cat de incarcata pe atat de inutila. observati cum aceasta poezie inclina balanta de la o elaborare intelectuala foarte sofisticata la un limbaj pretentios si imagini culte. in asazisa ‘generatie 2000′ tendinta este exact invers si anume cultivarea unui limbaj nerafinat, cat mai bolovanos care sa exprime o urzeala intelectuala extrema. din turnuri de fildes vine decadenta.
Mihai Moise [22.Mar.06 10:04]
————————————————————————-
= Vive La décadence!
Carmen,
am să păstrez şerveţelul parfumat pentru toate serile Xavier
şi pentru toate iernile în care nu înfloresc panseluţe..
Amelie cea cu brăţările înfipte în colţul de lună,
Tania cea cu grupa sangvină Amelie
îţi mulţumeste aici
Mihai Moise,
Je cite Jacques Lacarriere, poete spirituel et philosophe:
“Si la décadence est le signe du refus de la soumission a l’egard des systemes, alors vive la décadence”.
Le combat pour l’esprit.
La connaissance contre l’ignorance.
“L’art est long, la vie est courte.”
(Le 14 avril 1997)
În altă ordine de idei:
(p.s.: presupun că la fel de tare te intrigă şi starea natural-decadentă de tip Darian Gray.)
Mihai, am luat notiţe, mulţumesc. Am să fiu mai cu băgare de seamă pe viitor.
până atunci,
Vive le clubbing parisien! Vive La décadence!
Tania Cozianu [22.Mar.06 13:38]
————————————————————————-
= err
* Dorian Gray, `course
Tania Cozianu [22.Mar.06 14:15]
————————————————————————-
= macrame
Tania, maestra a timpului pierdut, inteleptita in zadarnicii, ai luat – cum ai fi putut face altfel?! comentariul meu drept o impunsatura de spada tintita spre trupul delicat al acestei poezii. Asa-i frumos in poezie: cavalerii se intrec in a-ti aduce complimente pe care piratii, bata-i vina, dau sa ti le fure.
Dar nu despre asa ceva e vorba aici.
Dupa atatea si atatea incercari ale diversilor scriitori care, in ciuda stilului de a improsca cu noroi, esuau de fiecare data intr-un soi de intelectualism, iata un exemplu fain de decadenta. Limbaj pretios, emfaza, minutiozitate aproape patologica, detalii coerent-obsesive, absenta mesajului. Cam aceasta e arta de dupa arta, post-arta, banchetul facut din resturile de la Banchet.
mihai
Mihai Moise [23.Mar.06 00:45]
————————————————————————-
= iz de levănţică
Rafinată şi cunoscătoare mi s-a părut proza această atât de elegantă încât s-a tranformat – ca o crisalidă în fluture – în poezie.
Şi iată că ce zicea, Borges parcă: la ce bun să dezvolţi într-un roman un subiect care încape, condensat, într-o jumătate de pagină (citat aproximativ) s-a împlinit.
E un parfum.
Virgil.
Duma Virgil Florin [23.Mar.06 11:50]
————————————————————————-
= Tout à vous, Amelie
Cher monsieur et ami Mihai
prezenţa ta aici a tulburat intimitatea acestui text..
(şi desigur, cum bine ai înţeles, n-am nici cel mai mic gând de-a detalia afirmaţia de mai sus)
şi-aceasta pentru că ai simţit prea întru`totul rostul fiecărei respiraţii, preţiozităţi, a fiecărei obsesii,
le caprice et l’inconstance
my strange ideas of happiness
fireşte, le-ai arătat cu vârful spadei, cu-o eleganţă bine disimulată a ironiei, le-ai aşezat la secţiunea Moyen Âge şi ai lipit eticheta cu
“décadence, ma très belle décadence..”
n-am s-o dezlipesc .. toate indicaţiile tale regizorale îmi vor fi de folos la următorul banquet şi nu numai
Virgil,
am citit mai întâi versurile acestea ale tale:
“Era, spuneau trubadurii,
răpitor de frumoasă;
Nici un prinţ încă nu se
grăbise / s-o ducă / acasă.
S-ajungă în turnul din
castelul înalt; să îi ieie
Ineluşul de aur din deget
înainte de vreme.”
am simţit nevoia să le aduc pe pagina mea,
apoi abia am înţeles cum a ajuns până la tine aer de levănţică avec délices de fin de siècle
şi-am să-ţi spun, în felul meu, că mă simt nespus de onorată şi emoţionată de venirea ta discretă, neaşteptată dans mon salon du chocolat
Tania Cozianu [23.Mar.06 20:50]
————————————————————————-
= despre ciocolata amara etc
cartierul de vest la Paris? pardon?
‘nu ştie îmi mângâie glezna îmi face semnul acela
în podul palmei”
poate erai in pigalle
sau de la glezna pina in podul palmei nu-i decit 1 cm in pozitia in care stai
ah bon, nu e vorba decit despre un cadru scengrafic, niste praline linse intr-un corvette
si bietul soim maltez? a Paris ma chere?
ciocolata neagra nu e aspra si altele.
bref, mai cauta-te.
in Saint Germain
te astept
amicalement,
M
n’oublies pas Serge Gainsbourg
Marina Nicolaev [23.Mar.06 21:39]
————————————————————————-
= erata
scenografic, scenografie
caramel et Saint Michel
Marina Nicolaev [23.Mar.06 21:41]
————————————————————————-
= les amandes au chocolat noir et caetera
ah, bon, vrei să ne jucăm, Marina Nicolaev..
să recapitulez, atunci, pentru tine
aşadar:
1`ère: nu reţin să fi adus vorba în text despre Paris
nu, nu eram în Place Pigalle
ci în Chocolaterie Auer, Rue des Rive, 4
ce spui despre Genève, ma chere amie?
2`ème: n-am să-ţi povestesc despre lexique du chocolat, nici n-am de gând să analizez aici în ce context ciocolata în melaj lejer de cucută, să zicem, sau de ce nu, arsenic, devine oh, très noir et dure
3`ème şi restul: să-ţi mai spun că ora Şoimului Maltez poate fi oricând, oriunde? că un Humphrey Bogart serie noir se poate viziona la Genève, la Paris sau hm, în oricare no_famous_name_city?
cât despre alunecarea în crescendo a unui anume gest pre_lins dinspre gleznă către podul palmei, hm, chiar e nevoie să-ţi detaliez?
(retoric, anyway)
(am reţinut şi notat: “bref, mai caută-te”(Marina Nicolaev
dixit).. delicios, cu-adevărat)
când, doreşti, ne mai jucăm,
recevez mes meilleures amitiés, et caetera
p.s.: N’oubliez Jamais, Joe Cocker
Tania Cozianu [23.Mar.06 22:49]
————————————————————————-
= inca nu
justificarea poetica a intelepciunii endorfinelor de a se lasa secretate de praline si trufe ….un stil de alcov, o amprenta olfactiva rafinat senzuala, un savoir faire d,amour intre dantele si tavi de argint cu blazon….impresia de satinat, de coplesitor dulce la pipait…….papusa cu cap de portelan, cu ochi pictati, ,intens albastri si rochie rose fanee……
iarta-mi, tania, intrarea prea putin diafana, mi-e sa nu-ti smulg tablourile din pereti, rasufland adanc ,sa nu te las fara alcov, sfasiindu-ti matasurile ….
noemi kronstadt [27.Mar.06 14:51]
————————————————————————-
= pour Noemie
desigur că tot ce trebuia spus s-a spus deja într-un fel sau altul
nu-mi rămâne decât să stau cu tine aici până la ziuă şi să îţi las libere toate deliciile lângă cutia de truffe blanche noisette
în seara aceasta am să prefer aşadar să fiu Amelie, să zicem, şi ştii..
ea are cap de porţelan, ea poate să tacă atât cât pofteşte, ea are voie să zâmbească naiv uneori pentru că va primi îngăduinţă.. o vreme..
şi, hm.. îmi poţi sfâşia mătăsurile, poţi smulge tablourile din rame, îmi poţi sparge ceştile de ceai..
am să potrivesc totul la loc după plecarea ta,
cu drag..
Tania Cozianu [04.Apr.06 22:12]
————————————————————————-
= a ta guise
As fi vrut sa barfesc si celelelalte texte ale tale,dar kaput! comentarii.Iar o sa te irit,dar nu acesta e cel mai stralucit text al tau.E putin prea incarcat si ochii mei distrusi de fumurile altor texte afumate se cam ratacesc.A se retine,am negat superlativul,nu comparativul.AM gasit adevarate bijuterii ceva mai jos.Mi-e tare greu sa intru in corul tau de serviciu ,dar se pare ca n-am incotro.E asa de feminina poezia ta,incat uneori te vad ca pe un sucub rasat.Sincer sa fiu,ma cam sperii (n-am crezut sa jung sa spun eu asa ceva,ca o sa ma sperie senzatia de perfectiune)
Reverente pt strofele lasate pe pagina mea. Ed a proposito,de unde te hranesti tu asa de copios cu nectarul asta cultural?
felix nicolau [08.Apr.06 00:39]
————————————————————————-
= vals cu komartin. lugubru
te-am gasit pe site-ul lui prupruteanu,alaturata lui komartin intr-un context negativ.m-am prapadit de ras si n-am mai putut dormi – - tu si komartin.cum spunea issidor ducasse:alaturarea unei umbrele cu o masina de cusut pe o masa de operatie.
felix nicolau [08.Apr.06 12:42]
————————————————————————-
= À Monsieur Felix Hamsun de Nicolau
ce pot să (mai) adaug, cher maître?
nu pot să fiu decât vădit şi incontrolabil încântată ştiind că te prăpădeai de râs pe la doisprezeceşiceva,
mâncându-ţi salata de portocale roşii
asezonată (literar, desigur) în proporţii
din ce în ce mai ne_bănuibile
cu ciocolată, umbrele din cele care stau pe mesele de operaţie lângă maşini de cusut,
10/ 10/ 10
sunt extrem de concentrat,
tais-toi, douce amelie
sibérie on my mind, et caetera
probabil că e vremea să fie trimis la ghilotină nu hamsun ci textul de mai sus şi cele de mai jos
c’est bête, n’est-ce pas, mais enfin
Tania Cozianu [08.Apr.06 14:25]
————————————————————————-
= agir coome ca…
mais comment!peut-on faire la comparaison entre toi et komartin -c’est ridicule! pour quoi se facher sur ces raisons?alors,c’est un malentendu.je viens de vous louer et vous en reponse…
felix nicolau [08.Apr.06 14:45]
————————————————————————-
= joli texte…
J’ai bien savouré… toutes ces gourmandises. Félicitations à l’auteur ! Le français est une bien jolie langue…”până la tine sau până dincolo de tine”.
Nicole Pottier [08.Apr.06 16:34]
————————————————————————-
= chocolat de bonne nuit
Nicole,
probablement les truffe blanche sont de vrais délices pour tes papilles poétique aussi
încântată să te primesc aici
Felix Nicolau,
dumneata eşti criticul
aşadar, mă bazez că ştii (mai) bine decât mine dacă
degetele care au scris textul de mai sus trebuie să fie
trase pe roata sau nu
îmi prind bine în cele din urmă observaţiile tale pertinent-necruţătoare de tip: nu e cel mai bun text al tău, cu tonul acela îngăduitor condescendent
chocolat noir? tarte aux pralines? thé vert? café au lait?
merci pour votre délicate attention
Tania Cozianu [08.Apr.06 22:58]
————————————————————————-
= chocolat au cartier
exista texte care , in sinele lor poetic, seduc, farmeca, incita, satisfac si isi sunt suficiente lor insile, fara salonul aferent degustarii lor in public…cam ca o perla intr-o cochilie inchisa, accesibila doar degetului unic beneficiar…dar exista si texte ca acesta, care, pe langa multumirea recunoscuta mai sus( cu oarece sfasieri interioare, bine stiut fiind faptul ca excesivul feminin ma face sa-mi camuflez , tafnos barbatesc, fustele), imi procura o si mai consistenta multumire, prin cometariile la fel de consistente, incitante, seducatoare si profitabile cultural…..de pe trotuarul de vis a vis, cred ca aratam ca un palc de eleve de la notre dame de sion, iesite in preumblare pe boulevard si topite de uimire si pofte adorabil necenzurate in fata unei vitrine incarcate cu toate pacatele lumii…obligatoriu dulci si nerecomandate in post…ingaduie-mi, tania, sa ma dau drept george sand si sa cer un foc lui felix…doar ca sa-mi maschez, elegant, anticiparea dulcelui in papilele gustative
noemie