nu mai aveam decât aripa prinsă de uşa tramvaiului
şi copilul păianjen cu faţa spre circ
rostogolind visul cireşarilor peste ruinele castelului fetei în alb
roz-verde-purpuriu steagul continentului răsărit
din talantul de pace
înmulţit dincolo de nisipuri
