Ca o arcă

noaptea asta este ca toate nopţile
înaltă
precum o zi ipotetică
nu vine niciun cocor
nu  pleacă nicio gară pustie
şi totuşi
undeva la capătul liniei
se aude cum creşte lumina
albastră, adâncă, involuntară

fi-va oare gata corabia?