Nocturnă,
23 Aprilie,
Muntele Sfânt,
Vârf-Retezat,
Tribuna moroilor,
Fâlfâind pe limbi de meliţe,
Cu faţa la fata copac-
dreaptă şi goală în vălurile florilor veşnice,
Aşteptând…
Marele derby:
Iarnă-Vară.Eu-căpitan de echipă,
Vărsător călare pe calul cel alb,
Mereu c-un balon la picioare,
Uneori sferic, alteori altfel
Alerg pe gazonul de iarba-strabunilor,
Ispitit de dragonul cu perlă-
nesătul de săngele copilăresc al fecioarei.
Alerg.
Fluieră vântul.
Mi se arată cartonaşul nigredo.
Pentru o vreme sunt suspendat.
Diocliţian mă invită în peşteră.
Sunt tras pe roata cu spini
(încălţat în potcoave,
îmbrăcat în varul nestins)
Mi se dă să beau:
Apa slugilor, apa morţii.
Albedo-rubedo, înviu.
Repriza a doua, intru un joc:
Dribling,
Lovitură liberă,
Corner,
Penalty,
Suliţa de 11 metri,
Şutttt…
Golul efect,
Cauză în plasa viitorului-
Balaurul încă o dată răpus,
Eu, galben-Ra,
Ridicând Cupa lui Graal
În acordurile roşi albastre
“Deşteaptă-te române
Din somnul cel de moarte”…
Tata verifică scorul pe tabela de marcaj…
Fecioara îmi mângâie parul
Darul lui Dumnezeu, un prieten:
Eu cal alb, el cal verde.
Tribuna moşilor în picioare,
Peste lumea deal-vale,
Primăvara vărsând din carafe
Apele Sfântului Gheorghe.

mai.. ma simt tot mai deprimat. de ce oare poeziile trebuie sa fie asa??? am impresia ca ma cauta versurile tale si nu stiu de ce. tu cal alb.. eu mai verde….
Draga Rasarit,
Se pare ca tu esti unicul meu cititor:), ceea ce ma onoreaza dar ma si intristeaza. Evident mi-as fi dorit sa am mai mult succes “de casa”, dar… daca un tanar filolog gaseste un vers din poezia mea, demn de remarcat, este un semn ca nu am scris-o degeaba.
Cat despre cai: calul alb este necuvantatorul care-l insoteste pe Sfantul Gheorghein hagiografia crestina iar calul verde este insotitorul unui alt sfant militar, poate Sfantul Teodor. Am vazut undeva, o icoana in care cei doi (?), erau impreuna.
Asa mi-a venit ideea de a scrie aceasta poezie. Imtampalrea a facut ca in vremea in care am vazut icoana, am citit intr-o lucrare a lui Jung despre suferintele la care erau supusi crestinii in vremea lui Dioclitian, suferinte analoage cu suferintele sufletului dornic sa se elbereze de domnia trupului. Tot in vremea aceea am rasfoit un ziar in care era prezentata povestea lui Hagi. Si desi nu sunt microbista, am hotarat sa abordez o tema “initiatica” intr-o maniera mai speciala. Adevarul este ca nu sunt tocmai originala, pentru ca fotbalul este un joc, pe care l-au “inventat” indienii americani si, asa cum aflam din Popol Vuh, la origine nu a fost o distractie ci un joc sacru.
Iarta-ma ca nu pot sa scriu mai mult si nici sa reproduc icoana la acre am facut referire, pentru ca nu am gasit-o pe net.
PS:
. Noaptea de 23 aprilie, sau noaptea de SAN GEORZ este noaptea Sfantului Gheorghe: Salvatorul Fecioarei,invingatorul balaurului. Este din punct de vedere astrologic momentul in care lumina invinge intunericul, ziua incapand sa creasca.
vezi calendarul site-ul:
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/aprilie/aprilie23.htm
fi fara grija , nici eu nu am prea multi cititori! majoritatea care intra la mine sunt colegi de clasa , si prieteni. nu au blog , nu lasa comentarii… bla bla. restul povestii e interpretabil! nu sunt atras de crestinism si deci.. nici de sfiniti! versurile tale sunt usor nostalgice. iar acum cant iti scriu comentariul acesta imi canta o melodie pe care presupun ca tu ai ales-o. oare cine canta si ce muzica este? .. am sesizat acum un nume .. Billy Holiday – sincer nu am auzit de el. oricum e o liniste frumoasa! multumesc!
Buna,
Am pentru tine un dar: o poezie- The same old story.
Prima poezie pe care o public in premiera pe acest blog. A fost scrisa dupa un moment dramatic din viata mea, acum o zi sau doua. Este putin diferita de ceea ce scriu deobicei, pentru ca versurile sunt oarecum indulcite, dar ce sa fac (?), uneori trebuie sa-mi permit sa fiu si usor siropoasa, cu toate ca nu-mi doresc.
Cat despre Billy, ea a fost considerata cea mai mare cantareata de jazz sau blues, nu mai retin exact. Asemenea celebrei Piaf, a trait putin. A avut o viata extrem de dura, inceputa ca prostituata. Intr-un anume fel povestea ei este o variatiune pe tema “geniului tarat”.
Daca ai rabdare sa parcurgi http://www.pbs.org/wnet/americanmasters/database/holiday_b.html vei afla ceea ce trebuie sa stii despre acesta voce-minune.
Darul este:
e linişte în mine, părăsire
şi bate vântul ca-ntr-o moară tristă
un vânt senin aducâtor de chipuri- surâzătoare
uitate în sertarul- efemerid,
un loc ciudat în care primăvara,
de-o veşnicie, suflă flori de măr
şi ele zboară, zboară, zboară rătăcite
prin anii putrezi aterizând forţat
pe nopţile cu lună neagră
e linişte în mine, părăsire
pereţii-s şubrezi acoperiţi la colţ
de păpadii
din care atârnă un cântec
pe firul florilor de măr
the same old story…
Multumesc,
c
Da. cu siguranta cea mai buna de pana acum! versuri care nu mi se par deloc siropoase dupa cum spuneai. asa se scrie. ar trebui sa te modelezi dupa exemplul asta , care ti-a iesit superb. nu contest faptul ca l-ai scris intr-un moment dramatic din viata ta , insa sfatul meu ar fi sa mai ai niste momente din astea.. haide mai scrie-mi asa. probabil i-ar fi placut si lui N. repet, mai scrie-mi asa!!! R.
draga R,
m-ai facut sa zabesc. este destul de usor sa ma lamentez, dar din nefericire au mai facut-o si altii inaintea mea. stii este important atunci cand citesti o poezie sa zici din prima : asta e scrisa de carmen, numai ea complica lucrurile pana nu mai intelege nimeni nimic, dacat sa zici, stiu ce citea C. cand a scris chestia asta:)))
daca itib plac poeziile cu stori scrise cu caldura atunci ti-l recomand pe Mircea Lacatus. El tine un fel de jurnal retrospectiv in versuri si o face cu emotie si sinceritate.
mie, imi place poezia expresionista, si cinematografia expresionista. si pictura expresionista, sau cea naiva.
Mai vb.
c.
Il voi cauta chiar acum pe internet. observi ca nu am spus net…
e o rutina la care tin foarte mult! explica-mi ceva – blogul asta e diferit de nichita mon amour sau cum? pentru ca nu gasesc in acela ceea ce noi am scris aici. trebuie sa iau doar din commenturi si mi-e uneori cam sila de chestia asta! astept raspuns. p.s – zambeste cat poti de mult – R.
Mai Rasarit,
Evident ca asta-i alt blog. Blogul “Nichita, mon amour”, este primul meu blog si este dedicat exclusiv, textelor despre Nichita. Are si un satelit cu niste poezii mai reusite, reunite-ntr-un un “subblog”, pe care l-am botezat Dansand cu Tezeu. Dupa care am hotarat sa-mi fac un blog dedicat poeziilor despre pictorii mei: “Salonul Refuzatilor”. Pe acel blog, am postat si niste crochiuri pt ca le consider mai curand “vizuale” decat poezii. Ulterior, m-am hotarat sa fac un blog pe care sa adun, tot ceea ce tine de incercarile mele de pana. Asa s-a nascut Visalon’s blog. Deci, Visalon’s blog este ALT blog, dar tu stii bine asta, asa ca nu vad de ce ma intrebi. Daca eram pe Agonia, s-ar fi inflamat imediat un boier-editor si ar fi spus: NIVEL O. Aveau ei un of. Stateau ca banditii la colt ca sa-ti ia nivelul, pentru ca poeziile nu ti le puteau lua si uneori nici macar cultura necesara ca sa le inteleaga nu o aveau. Ei stiau sa scrie cu diacritice si sa vaneze typos.
Gata cu off topicurile ca nu prea am timp.
C.
Aveti mai multe versuri bune, nu numai unul dar trebuie sa fiti mai exigenta cu Dvs.
Scrieti o poezie, lasati-i “timp de sertar”, recititi-o neutru ca si cand ar fi scrisa de altcineva. Veti vedea cu siguranta si singura unde “scartzaie” si step-by-step veti urca.
Evitati compozitia planturoasa, gen ghiveci. Nu va suparati. Incercati sa scrieti o poezie de una strofa, maximum doua, cu cea mai mare concentrare de idei de care sunteti in stare. Ganditi-va la epigramisti ca nu au la dispozitie decat o strofa si epigramele reusite ne merg la inima.
Incercati sa spuneti cat mai multe lucruri in cat mai putine cuvinte. In spatele acestora – obligatoriu sentimentele. Altminteri putem sa copiem cartea de telefon si vedem ca aceasta nu ne emotioneaza in nici un fel. Veti avea de castigat.
Va doresc mult succes si sa ne mai intalnim bucurosi.
buna! sunt serban. ai un blog frumos. ai putea intra si tu pe al meu?
http://sherby2007.wordpress.com/