Câinii mâniei, asmuţiţi către mine
Mă fugăreau, noaptea târziu, pe coridorul mlăştinos,
Străjuit de ziduri uriaşe
Din care fluturau batiste
În locurile unde trebuiau deschise ferestre
Alergam, alergam, alergam
Înfricoşată de canini grilajelor
Pe care apăsarea unei noi trape
Îi prăvălea peste rochia mea de mireasă
Pătată de spaime
Moartea, singura realitate ce strălucea în rugăciune,
Mă aştepta şi mă urma
Culegând în zbor buruieni Coralis Hybrid Superbisima
Aripă unică,
Aripă cucă,
Kirikou*, eclozat în genunchi pe coji de nucă,
îmbracă o pereche de jeans,
încalecă adjar**-ul cocoaşă,
ia trei smicele de măr
şi apă vie şi apă moartă
de unde se bat munţii cap în cap
şi reclădeşte-l în trepte
pe Sfinxul lui Creangă,
în Piaţa Victoriei,
fă asta într-o singura viaţă,
numai atât pot eu aştepta.”
_______________________
*Kirikou:
http://www.capsurlemonde.org/faso/kirikou1.html
http://www.kirikou-lefilm.com/kirikouOpen.php
**
Adjar- calul lui Antar***, razboinic si poet, sec VI
***
Antar
http://www.cosmovisions.com/textAntar.htm
http://fr.wikipedia.org/wiki/Antar_(po%C3%A8te)
